Cum sa folosesti gunoiul de grajd pentru pamantul din gradina
Cum sa folosesti gunoiul de grajd pentru pamantul din gradina

Cum sa folosesti gunoiul de grajd pentru pamantul din gradina


Cum sa folosesti gunoiul de grajd ca si ingrasamant pentru pamantul din gradina. Afla cum sa faci aceasta operatiune si in ce perioada este bine sa il incorporezi in solul din gradina, pentru a ajuta plantele.

Gunoi de grajd. Ce compozitie chimica are acesta

Incorporarea ingrasamantului organic in pamant
Incorporarea ingrasamantului organic in pamant

Pentru cei ce nu stiu, gunoiul de grajd are o compozitie chimica foarte complexa, deoarece acesta contine toate substantele nutritive care au ajutat la formarea masei vegetale. Bineinteles, substantele trec prin organismul animalelor, insa elementele principale precum azotul, fosforul, potasiul, magneziul si sulful se vor pierde doar intr-o mica masura.

Tocmai de aceea, gunoiul de grajd este extrem de folositor pentru pamantul pe care cultivi cereale, plante sau pomi fructiferi. Mai mentionam faptul ca si compozitia gunoiului o sa varieze in functie de specia si varsta animalelor de la care provine, insa si in functie de alimentatia animalelor sau cantitatea asternutului.

Cel mai bune gunoi de grajd pe care il poti folosi in gradina ta provine de la oi sau cai, deoarece acesta are un continut mai ridicat de azot, fosfor si potasiu fata de cel provenit de la vaci sau porci.

Daca iti hranesti animalele cu graunte, uruiala, lucerna sau trifoi, atunci compozitia gunoiului de grajd provenit de la acestea va fi mai bogat in azot, fosfor si potasiu. Daca animalele mananca mai mult furaje fibroase precum paiele sau cocenii ori nutreturi suculente precum sfecla, atunci gunoiul provenit de la aceste animale va contine mai putin azot, fosfor sau potasiu. Totodata, gunoiul provenit de la animalele tinere sau gestante vor fi mai sarace in substante nutritive.

Citeste si:
Distanta plantare castraveti. Cum sa plantezi rasadurile in gradina

De cate feluri este gunoiul de grajd

Gunoiul de grajd proaspat
Gunoiul de grajd proaspat

In functie de durata de depozitare si de gradul de descompunere, gunoiul de grajd poate fi de patru feluri si anume gunoi proaspat, semifermentat, fermentat si foarte bine fermentat (mranita).

Gunoiul de grajd proaspat este acela abia provenit de la animale, in compozitia caruia paiele sunt de culoare galbena, tari si rezistente. Acesta este si cel mai greu gunoi, deoarece un metru cub poate cantari pana la 400 kg, iar cand este indesat pana la 600 kg.

Gunoiul semifermentat este acela in compozitia caruia paiele si-au schimbat culoarea din galben in cafeniu-inchis, s-au inmuiat si se rup destul de usor atunci cand se iau in furca. Greutatea acestui gunoi scade cu pana la 30%, iar un metru cub va cantari aproximativ 800 kg.

Gunoiul de grajd fermentat are un aspect unsuros, iar per total arata ca o masa de culoare bruna-negricioasa. Scaderea in greutate ajunge pana la 50%, iar un metru cub va cantari aproximativ 900 kg.

Mranita sau gunoiul de grajd foarte bine fermentat arata ca pamantul afanat, insa are o culoare negricioasa. Scaderea in greutate poate fi de pana la 75%, iar un metru cub poate cantari pana la 900 kg.

Cum sa pastrezi gunoiul de grajd

Gunoiul de grajd fermentat
Gunoiul de grajd fermentat

Este de mentionat faptul ca gunoiul de grajd va fi un bun ingrasamant pentru pamantul din gradina daca se va depozita dupa ce tocmai a fost scos de la animale. Drept urmare, vei avea nevoie de o platforma pe care sa aiba loc procesul de fermentare.

Citeste si:
Cum sa iti protejezi plantele de ploaia acida

Desigur, trebuie sa ai in vedere si conditiile de igiena, asa ca asigura-te ca o plasezi la aproximativ 150-200 metri departare de locuinta sau de fantanile cu apa potabila si la cel putin 15 metri de grajd.

Mai mult, iti recomandam sa o plasezi departe de drumurile pe care obisnuiesti sa transporti hrana la animale pentru ca nu cumva sa favorizezi raspandirea eventualelor boli. De asemenea, este recomandat ca platforma sa fie dreptunghiulara si latura cea mai lunga sa fie paralela cu directia vantului dominant.

Ideal este ca platforma sa aiba o lungime cuprinsa intre 4 si 9 metri, in timp ce lungimea este variabila, in functie de numarul de animale si de cate ori pe an scoti gunoiul din grajd.

Citeste si: Cum sa folosesti gunoiul de pasare ca ingrasamant

Mai trebuie sa ai in vedere si dejectiile rezultate in urma procesului de fermentare, asa ca ia in considerare un bazin pentru colectarea mustului de gunoi de grajd daca iei in vedere producerea unei cantitati mari de gunoi fermentat.

Bazinul trebuie pozitionat la cel putin un metru sub punctul cel mai jos al fundului platformei si sa aiba un capac, pentru a feri lichidul de inghet sau contact cu aerul. Pentru a evita pierderile de azot poti pune la suprafata lichidului un strat de ulei mineral, pacura sau petrol (0.5 – 1 litru la metru patrat).

Mare atentie! Procesul de fermentare este mai rapid atunci cand umiditatea gramezii de gunoi este cuprinsa intre 55% si 75%. Poti afana materialul pentru a favoriza patrunderea aerului si pentru a grabi procesul de descompunere. In acelasi timp, favorizezi si ridicarea temperaturii. Desigur, temperatura depinde si de raportul dintre asternut si dejectii solide sau lichide, dar si de provenienta acestora.

Citeste si:
Cum sa ai grija de centrala termica pe gaz. Defectiuni frecvente care pot aparea!

Cum sa folosesti gunoiul de grajd

Cum sa folosesti gunoiul de grajd
Cum sa folosesti gunoiul de grajd

Pentru ca vorbim despre un ingrasamant organic, trebuie sa stii ca gunoiul de grajd se poate incorpora in pamant in orice perioada a anului, exceptand sezonul rece atunci cand pamantul este inghetat. Cea mai buna perioada pentru a face incorporarea este atunci cand faci si lucrarile solului, adica vara sau toamna.

Trebuie sa mentionam ca transportul gunoiului este bine sa se faca in zilele racoroase si noroase, pentru a impiedica pierderile de azot amoniacal.

In acelasi timp, este indicat ca gunoiul sa se imprastie cat mai uniform, iar apoi sa fie incorporat in aceeasi zi sub brazda, folosind plugul. Pe terenurile nisipoase, incorporarea gunoiului de grajd se va face la 20-24 cm, iar pe solurile argiloase se face la o adancime de 16-20 cm.

Expertii spun ca gunoiul de grajd va fi util pentru toate plantele de cultura, insa in primul an este bine sa cultivi plante cu perioada lunga de vegetatie, iar aici mentionam cartofii, canepa, sfecla, porumbul, floarea-soarelui sau plantele furajere.

Totodata, poti lua in considerare si legumele precum varza, tomatele sau castravetii. Cu toate astea, gunoiul de grajd poate actiona pana la 4 ani dupa aplicare si are rezultate bune pentru livezi, vita de vie pe rod sau plante decorative.


Ti-a placut acest articol? Distribuie-l si prietenilor tai!