Varza kale, cunoscuta si sub numele de varza taranului sau borecole, are o aroma dulce, usor intepatoare si astringenta datorita cantitatii mari de fier pe care o contine. Este cultivata pe scara larga, mai ales in Europa, datorita rezistentei sale la inghet si a faptului ca poate fi recoltata tarziu, catre finalul anului.
Beneficii varza kale
Varza kale poate actiona ca un antiinflamator natural, datorita continutului mare de omega-3 si acizi grasi. Asadar, supa de kale este adjuvant in tratarea inflamatiilor specifice artritei reumatoide, a bolilor autoimune si astmului.
Totodata, aceasta leguma previne pierderea masei osoase si aparitia osteoporozei, mentinand matabolismul in parametri normal. Aceste beneficii sunt aduse de doza mare de calciu pe care o contine, o contitate mai mare decat cea existenta in lapte.
In acelasi timp, leguma este de ajutor in lupta impotriva cancerului, datorita continutului mare de vitamina K.
Cum sa cultivi varza kale
Varza kale (Brassica oleracea var. acephala) se cultiva de minune in gradina sau in camp, iar primele frunze pot fi recoltate la doua luni de la infiintarea culturii. Dincolo de beneficiile ei si rezistenta la frig, varza kale nu este deloc o planta pretentioasa la conditii de crestere.
Asadar, nu este deloc pretentioasa la caldura, semintele de varza kale germineaza de la 5 grade Celsius, in 28 de zile de la cultivare.
Temperaturile numai bune pentru germinare sunt cuprinse intre 15-25 de grade Celsius. Atentie! Astfel de temperaturi reduc considerabil perioada de germinare la 5-10 zile.
Citeste si: Schema tratamente varza. Cum sa le aplici si ce produse sa folosesti
Varza kale prefera temperaturi cuprinse intre 15 si 20 de grade. Cea mai mica temperatura suportata este 6 grade, iar cea mai ridicata – 25. Plantele sunt afectate de inghet la -14 grade Celsius, in vreme ce plantele tinere sunt afectate de inghet la -1 grad Celsius.
In ceea ce priveste nevoia de lumina, aceasta este o planta de zi lunga, mai mult de 14 ore petrecute in semiumbra si soare.
Aceasta leguma are, insa, o slabiciune pentru apa. Prefera solurile reavene, si o astfel de cultura trebuie neaparat sa fie irigata prin picurare sau aspersie.
Varza kale vegeteaza bine in soluri mijlocii-usoare, dar fertile, bine drenate, reavene si afanate. Se simte, asadar, bine in soluri argilo-nisipoase, lutoase, luto-nisipoase, aluviale, insa suporta si solurile mai compacte si mai grele, cum sunt cele argiloase sau argilo-lutoase.
Se simte cel mai bine intr-un sol cu pH de 6.8- 7.2, dar vegeteaza bine si in soluri cu pH cuprins intre 5,5-8. Daca solul este slab acid sau slab-moderat acid, atunci sunt sanse mari ca varza kale sa fie afectata de hernia radacinilor crucifere, o boala care afecteaza radacina.
Citeste si: Cum sa cultivi si sa ingrijesti varza de Bruxelles
Chiar daca este o planta rezistenta, se recomanda infiintarea culturii in locuri adapostite, ferite de vanturi puternice, care o pot afecta.
Semintele se planteaza in rasadnite reci sau calde, pe pamant de gradina, cu 6-7 saptamani inainte de infiintarea culturii in gradina. Ele vor fi semanate la o adancime de cel mult 1 centimetru, in tavite alveolate, cu latura de 7 cm.
Ulterior se uda cu o solutie fungicida, cum este Previcur Energy. Acest tratament are rolul sa previna aparitia caderii rasadurilor. Daca temperatura asigurata este 17-23 de grade, semintele vor germina in 7 zile. Daca iti doresti esalonarea culturii, atunci poti insamanta la interval de 3 saptamani.
Rasadurile vor fi mutate in gradina, doar daca temperaturile de afara o permit, din 20 aprilie si pe toata durata lunii iunie.
Rasadurile sunt pregatite de plantarea in gradina cand au o inaltime de 10 cm, 5-6 frunze adevarate, adica la aproximativ 30-40 de la zile de rasarire. Retine ca irigarea, fie prin aspersie, fie prin picurare, este obligatorie la aceasta cultura.
Varza kale are nevoie de ceva spatiu pentru a se dezvolta optim. Asigura 45-50 cm intre plante si 60 cm intre randuri. Daca exista spatii in care rasadurile nu s-au prins, este necesara plantarea de noi rasaduri, dar nu mai devreme de 5-7 zile. Fertilizarea faziala, dar si cea de baza se fac cu produse Yara.
Boli si daunatori Brassica oleracea var. acephala
Varza kale se simte bine dupa culturi de tomate, ardei, castraveti, vinete, mazare si fasole. Se recomanda efectuarea de prasile pentru indepartarea buruienilor si afanarea solului.
Recoltarea frunzelor se face esalonat, din vara si pana toamna tarziu, dupa ce planta atinge maturitatea, adica inaltimea de aproximativ o jumatate de metru.
Caderea plantutelor, rugina alba, mana verzei, fainarea cruciferelor, putregaiul uscat, patarea neagra, hernia radacinilor de crucifere si putregaiul cenusiu sunt cele mai comune boli care afecteaza varza kale.
Printre daunatori se numara fluturele alb al verzei, buha verzei, musca verzeim, musculita alba de sera, dar si musculita alba a verzei, puricii cruciferelor, paduchele verde al piersicului, paduchele cenusiu al verzei, cartita, coropisnita si melcii fara cochilie.