Cum sa faci succesiune pentru a obtine niste bunuri. Ce acte sunt necesare si cum poti intra in posesia lucrurilor care ti se cuvin. Exista mai multe tipuri de succesiuni, asa ca ar fi bine sa te documentezi inainte.
Ce este succesiunea
Succesiunea sau mostenirea, cum este ea cunoscuta, este o procedura legala, realizata de un notar avizat, care implica stabilirea mostenitorilor unei persoane decedate, a cotelor care revin fiecarui mosternitor si a bunurilor mobile si imobile care vor fi impartite.
Mostenitorii au la dispozitie un an de la decesul celui pe care il mostenesc pentru a realiza aceasta procedura, daca isi doresc sa mosteneasca. Desigur, exista si varianta renuntarii in favoarea altui mostenitor.
Trebuie sa mai stii ca exista doua tipuri de mostenire: cea legala- despre care ti-am spus putin mai sus, si cea testamentara, care difera putin de prima.
Ce acte normative reglementeaza succesiunea
Mostenirea legala, cea pe care am definit-o, este reglementata de Codul Civil. Mostenirea legala este o procedura care se aplica doar in cazul in care defunctul nu a apelat la o mostenire testamentara sau daca testamentul sau nu indeplineste conditiile de legalitate.
Mostenirea testamentara. Este o procedura frecventa mai degraba in randul persoanelor cu avere mai mare si se refera la un document realizat de persoana detinatoare a bunurilor cand aceasta era inca in viata.
Documentul mentioneaza persoanele care vor mosteni bunurile si cota alocata fiecareia dintre ele. Spre deosebire de mostenirea legala, care ofera dreptul de mostenire urmasilor defunctului sau rudelor apropiate, prin testament pot fi mentionati si alti mostenitori.
Testamentul este un document care, pentru a fi legal, adica a putea fi aplicat, trebuie sa indeplineasca unele conditii.
Testamentul olograf este cel scris de mana de persoana in cauza. Chiar daca documentul este datat si semnat de aceasta, este foarte usor sa fie atacat de mostenitori, chiar daca este un document legal.
De obicei se face asta pretinzand ca persoana a fost influentata de mostenitorii mentionati in document sau nu a avut discernamant.
Mult mai sigur este testamentul autentic sau notarial deoarece, asa cum ii spune numele, el este validat ca autentic de catre un notar. Practic, acesta confirma ca persoana nu a fost obligata sau influentata sa decida intr-un anume fel si ca a avut discernamant.
Documentul este dictat notarului in prezenta a doi martori si este pastrat in arhiva notariala. Cum am spus, notarul are obligatia sa se asigure ca solicitantul are discernamant si ca respecta prevederile legale. Adica daca vrei sa lasi mostenirea ta pisicii, cred ca este legal… daca vrei sa o lasi masinii tale de lux… posibil sa nu prea fie.
Este important sa stii ca daca defunctul a scris mai multe testamente, la succesiune va fi luat in calcul cel mai recent, chiar daca acesta este olograf si nu notarial.
Cine sunt beneficiarii
In cazul testamentului, asa cum am spus, mostenitorii sunt specificati in document. In cazul succesiunii legale, mostenitorii pot fi sotul supravietuitor, copiii si nepotii defunctului, parintii, bunicii sau chiar starbunici, orice rude pana la cel de-al patrulea grad de rudenie.
Este important de retinut faptul ca exista patru clase de mostenitori si ca aceasta este ordinea in care ei vor fi luati in calcul la succesiune.
Prima clasa este reprezentata de descendetii directi, adica de copii si de nepoti, dar si de stranepoti, daca exista. Totodata, este esential sa mentionez ca aici intra atat copiii naturali, cat si cei adoptati.
Cea de-a doua clasa este este reprezentata de ascendentii privilegiati, adica de parintii defunctului, si de colateralii privilegiati, adica fratii si surorile, impreuna cu aiu lor copii sau nepoti.
O a treia clasa este data de ascendentii ordinari, adica de bunicii si strabunicii de pe linie materna si paterna, in vreme ce a patra clasa, reprezentata de colateralii ordinari, este data de rudele pana la gradul al IV-lea, adica de veri primari, fratii sau surorile bunicilor, unchii si matusile defunctului.
Citeste si: Cum sa faci o expertiza grafoscopica a unei semnaturi
Ordinea asta este foarte importanta tocmai pentru ca o persoana din cea de-a doua categorie nu va putea pretinde sa fie inclusa in succesiune decat daca cei din clasa superioara au renuntat.
In cazul unui testament, asa cum am mai spus, persoana poate alege ce mostenitori sa includa, indiferent de clasa din care fac parte.
Nu pot lua parte la mostenire persoanele care au savarsit fapte grave sau au condamnari penale si care vor lasa astfel mostenirea celor din clasa superioara celei din car fac parte. Crima este o fapta care exclude o persoana de la dreptul succesorul si, la fel, falsificarea sau deteriorarea/distrugerea testamentului.
Este necesar sa mai stii ca exita o categorie speciala de mostenitori, numita mostenitori rezervatari. Ei beneficiaza de rezerva succesorala, adica o parte dintre bunurile defunctului.
Acesti mostenitori au dreptul sa primeasca minimum o jumatate din cota succesorala, chiar daca au fost dezmosteniti sua nu au fost inclusi in testament sau averea este donata.
Din aceasta categorie fac parte sotul supravietuitor, copiii si nepotii, dar si parintii. Nu sunt inclusi aici fratii defunctului.
Rolul mostenirii rezervatare este de a proteja anumite categorii de mostenitori in fata unor situatii care i-ar putea lasa fara drept de mostenire. Stii tu, povestile alea cu copiii care au sanse sa ramana pe drumuri pentru ca mama vitrega pune mana pe toata averea.
Cat revine fiecarui mostenitor
Am vorbit deja despre cele patru clase, dar si despre importanta fiecareia dintre ele. Pentru ca cineva din clasa a IV-a sa beneficieze de mostenire, in afara unui testament care sa stipuleze clar asta, atunci este necesar ca toti cei aflati in clasele superioare sa renunte la mostenire sau…sa nu existe.
Persoanele din aceeasi clasa au drepturi egale la mostenire. Fiecare dintre clase va imparti, insa, mostenirea cu sotul supravietuitor, in conditii care difera de la caz la caz.
Sotul supravietuitor va primi un sfert din avere daca aceasta este impartita cu descendentii, adica fiii sau fiicele cuplului. Daca imparte mostenirea cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati, atunci va primi o treime din avere.
Daca va imparti averea doar cu ascendentii sau colateralii privilegiati, atunci va beneficia de jumatate din avere. Drepturile lui cresc pe masura ce ne deplasam catre clasele inferioare.
Citeste si: Cum sa divortezi la notar. Acte necesare si timp de asteptare
Astfel, daca averea este impartita numai cu colateralii sau privilegiatii ordinari, adica fie numai cu bunicii, fie numai cu rudele de gradul al patrulea, atunci sotul supravietuitor va primi trei sferturi din mostenire.
Sotul mostenitor poate primi intreaga avere daca parintii defunctului nu mai traiesc, iar cuplul nu are copii. Desigur, asta doar in absenta unui testament care sa stipuleze altceva.
Este important sa iti spun ca sotul supravietuitor poate participa la succesiune chiar daca se afla intr-un proces de divort. Cei doi sunt considerati casatoriti la momentul decesului unuia dintre ei, daca nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva care sa mentioneze divortul.
Concubinii nu au drept de mostenire, pentru ca nu sunt rude cu defunctul. Desigur, ei pot beneficia de mostenire insa doar in baza unui testament.
Acte necesare pentru a face o succesiune
Succesiunea se va face la un birou notarial, in prezenta a doi martori. Pentru a putea demara o astfel de procedura, ai nevoie de doua tipuri de acte: cele care dovedesc relatia de rudenia cu defunctul si cele care dovedesc averea acestuia.
Asadar, vei avea nevoie de certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale mostenitorilor, certificatul de casatorie al sotului supravietuitor, certificatele de nastere si de casatorie ale descendentilor sau altor rude din cele patru categorii si testamentul original, daca exista.
Din ce-a de-a doua categorie de documente fac parte actele de proprietate pentru bunurile imobile, certificatul fiscal emis de Administratia Financiara, actele de proprietate al autoturismului – daca exista.
Talonul si cartea de identitate, certificatul fiscal automobil de la Administratia Financiara, certificatul de actionar, daca exista, dovezile detinerii unor conturi bancare in tara sau strainatate si un act de concesiune pentru locul de veci.
Daca succesiunea nu este realizata la notar din cauza neintelegerilor, atunci aceasa se poate muta in sala de judecata.
Desigur, dincolo de bunuri, mostenitorii vor primi la pachet si obligatiile defunctului, adica plata unor taxe si impozite, de exemplu.
Taxe notariale cand faci o succesiune
Trebuie sa stii de la inceput ca aici nu prea ai cum sa jonglezi. Taxele includ onorariul notarului si doar prin aceasta variabila pot fi mai mari sau mai mici. In principiu exista un pret al pietei si… cam asta e.
In plus, onorariul asta se calculeaza si in functie de valoarea bunurilor, asadar, cu cat sunt mai multi bani la mijloc, cu atat taxele vor fi mai mari.
In cazul bunurilor imobile, taxele sunt incluse intr-o grila a notarilor, astfel incat sa nu existe dubiu ca ar fi calculate gresit, supra sau subestimate.
Dincolo de taxele notariale se va achita un impozit de 1% din valoarea bunurilor dezbatute, bani care vor merge la stat. Daca succesiunea este realizata in primi doi ani de la decesul persoanei ce va fi mostenita, atunci aceste taxe nu se mai platesc.
Trebuie sa stii ca daca succesiunea nu este rezolvata la notar si se ajunge cu ea in instanta, taxele sunt ceva mai mari, iar costurile includ si plata unui avocat.
Mai sunt doua lucruri pe care e important sa le cunosti. In procesul de succesiune vei auzi de certificatul de mostenitor si de certificatul de calitate de mostenitor. Primul se emite pentru a stipula faptul ca ai dreptul sa participi la succesiune, iar al doilea se elibereaza la finalul procesului.