Arnica este o planta care creste la munte si pe care am folosit-o fiecare dintre noi, cel putin o data, mai ales sub forma de unguent sau gel pentru ameliorarea unor probleme musculare sau cicatrizarea unor rani. Este o planta cu potential toxic, asa ca este nevoie sa fie utilizata cu precautie.
Descrierea plantei. Unde o gasesti
Arnica este o planta medicinala, perena, cu flori galbene, cu o usoara tenta de portocaliu.
Florile, care seamana cu margaretele, infloresc vara pe tulpini destul de lungi, aproximativ 10-40 cm, si de paroase. Frunzele sunt ascutite si dispuse radial.
Arnica traieste in zonele muntoase din Europa si din Siberia.
Beneficii arnica
Arnica este bogata in substante cu efecte antiinflamatoare si in flavonoide, care intaresc vasele de sange. Trebuie sa iti spun ca arnica este recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru principiile ei active, mai ales pentru cele care ii ofera proprietatile antiinflamatoare.
Planta mai contine, pe langa helenalina, carotenoizi si mai multe tipuri de uleiuri volatile.
Fiind un analgezic natural, arnica este utilizata in ameliorarea durerilor musculare survenite fie in urma unor accidentari, fie in urma aparitiei unor inflamatii sau secundar unor interventii chirurgicale.
Arnica reduce inflamatiile, mai ales in cazul celor aparute pe fondul intinderilor musculare, a ciupiturilor de insecte sau a fracturilor.
In plus, planta grabeste procesul de vindecare a zgarieturilor si ranilor, stimuland producerea de celule care sa curete sangele si sa elimine lichidul acumulat la nivelul tesuturilor.
Sunt studii care spun ca arnica poate imbunatati microcirculatia la nivelul retinei si, in acest fel, poate ameliora problemele de vedere asociate diabetului.
Planta protejeaza organismul impotriva infectiilor bacteriene si ajuta, totodata, la ameliorarea durerii si a rigiditatii musculare din osteoartrite.
Trebuie sa iti mai spun ca uleiul de arnica este recomandat pentru ameliorarea durerilor si spasmelor musculare, in vreme ce gelul ajuta la vindecarea zgarieturilor si reduce simptomele de osteoartrita la maini si la genunchi.
Arnica stimuleaza cresterea parului si amelioreaza eruptiile acneice, reduce sangerarea si ulcerele cavitatii bucale, cand acestea sunt secundare chimioterapiei.
Cum sa folosesti arnica
Intern, pulberea de arnica este recomandata in afectiuni respiratorii, cum sunt brinsita, amigdalita, laringita, dar si in gripa, raceala si viroze respiratorii. Se recomanda ca tratamentul intern sa fie sustinut cu gargara cu infuzie combinata.
Pulberea poate fi utilizata si in nefrita, cistita sau pielonefrita, cele mai bune rezultate obtinandu-se mai degraba dupa utilizarea tincturii asociate cu alte plante cu efecte benefice la nivelul rinichilor si aparatului urinar.
In insuficienta coronariana, in hipertensiune si in anghina pectorala se recomanda administrarea de pulbere de arnica, un varf de cutit, de trei ori pe zi, pe stomacul gol.
Aceeasi doza este indicata si in ameliorarea cefaleei post-traumatice, survenite dupa un traunmatism cranio-cerebral.
Pulberea de arnica, un varf de cutit, insa asociata cu pulbere de rozmarin, salvie si maghiran, cate un gram din fiecare are efecte benefice in pareze si hemipareze.
Poate nu stiai, dar pulberea de arnica este benefica in ameliorarea insomniilor, in tulburarile de ritm cardiac, cum sunt palpitatiile, dar si in remiterea cosmarurilor si a atacurilor de panica nocturne, survenite in stresul post-traumatic. Este recomandat ca pulberea sa fie administrata intr-o doza putin mai mare, aproximativ 3 varfuri de cutit, cu 2-3 ore inainte de culcare.
Extern, planta poate fi aplicata sub forma de cataplasma in rani, in rani care se vindeca dificil, dar si escoriatii, adica in ranile/iritatiile care apar la persoanele care sunt imobilizate la pat pentru mai mult timp.
Cataplasma aplicata de doua ori pe zi poate fi benefica in ameliorarea cicatricilor cheloide, a celor inestetice si a cancerului de piele. Este important ca aceste zone sa fie apoi uscate la aer. Cataplasmele pot fi aplicate si pentru remiterea vanatailor.
Clatirea gurii si gargara cu infuzie combinata de arnica este utila, ca tratament adjuvant, in cancerul limbii sau al cavitatii bucale si gatului.
Arnica. Preparare si administrare
Pulberea se obtine prin macinarea fina a plantei si cernerea produsului obtinut. Pulberea se va administra de patru ori pe zi, cate un varf de cutit, pe stomacul gol. Este important ca pulberea sa fie mentinuta sub limba timp de 10-15 minute inainte de a fi inghitita cu apa. In plus, asa cum am mai spus in aceasta sectiunea, pulberea nu se pastreaza in casa mai mult de 10 zile pentru ca isi pierde din proprietati.
Pentru obtinerea infuziei combinate este necesara o lingurita de pulbere de arnica. Aceasta se lasa la inmuiat in 125 ml de apa, adica o jumatate de cana de apa, peste noapte. Dimineata se filtreaza, maceratul se pastreaza, iar pulberea se opareste cu 125 ml de apa fierbinte nu mai mult de 2 minute, dupa care se raceste.
Citeste si: Cum sa folosesti musetelul. Proprietati, beneficii, utilizare si contraindicatii
Cele doua extracte se amesteca. Infuzia combinata se bea cu un sfert de ora inainte de masa, insa, de cele mai multe ori, acest produs este utilizat mai degraba extern, in gargara sau spalaturi. Asadar, pentru administrarea interna este recomandat avizul medicului.
Cataplasma se obtine prin amestecarea pulberii de arnica si a apei calde pana se obtine o pasta care nu curge. Aceasta se pune intr-un tifon si se aplica pe locurile afectate. Este important ca arnica sa fi combinata, in cataplasme, cu pulberea, fie in proportii egale, fie doza dubla de tataneasa.
Pentru prepararea tincturii de arnica sunt necesare flori care se toaca marunt si se pun intr-un borcan impreuna cu alcool alimentar. Amestecul se lasa la macerat timp de 10 zile, apoi se filtreaza si se depoziteaza in recipiente mici, inchise la culoare.
Contraindicatii si reactii adverse
Asa cum am spus de la inceput, arnica este o planta cu potential toxic si din acest motiv este interzisa utilizarea ei la copiii mai mici de trei ani, fiind contraindicata femeilor insarcinate, din cauza riscului de producere a unui avort spontan.
Persoanele alergice la coada soricelului sau la crizanteme trebuie sa verifice cu un medic daca pot folosi arnica. La fel cele care au pielea foarte sensibila, aceasta planta fiind extrem de iritativa.
Atentie! Arnica nu trebuie sa intre in contact cu mucoasele din zona oculara si nici nu trebuie aplicata pe ranile deschise, adica cele care sangereaza. Daca se intampla sa fie aplicata din greseala pe o rana deschisa, se recomanda spalarea abundenta cu apa distilata.
Asa cum am spus, arnica poate produce iritatii la nivel cutanat. Daca acestea apar, se recomanda stoparea tratamentului. In mod normal, iritatia va disparea in scurt timp. In cazuri mai severe este bine sa consultati un medic.
Toxicitate. Arnica are un potential toxic mai ales daca sunt depasite dozele recomandate. Astfel, daca in utilizarea interna sunt administrate doze mai mari de 7 grade de planta sau 10 lingurite de tinctura, atunci pot sa apara reactii adverse.
Intoxicatia cu arnica se manifesta prin ameteli, probleme de echilibru, dificultate in coordonarea miscarilor si a membrelor, tremor la nivelul membrelor, dificultati in respiratie si probleme digestive.
Se recomanda administrarea de carbune medicinal, iar in cazurile severe solicitarea unui echipaj de prim ajutor.