Ghimpele este o planta erbacee, cu origini in nordul Africii care se regaseste si la noi in flora spontana in mai toate regiunile tarii. Este o planta cu efecte medicale nebanuite si care rezista foarte bine la intemperii.
Descrierea ghimpelui. Unde il gasesti
Ghimpele (Xanthium spinosum) este un arbust scund de padure, cu asa zise frunze vesnic verzi care nu sunt altceva decat dilatari ale tulpinilor.
Il recunosti usor dupa floarea mica si alba care apare in mijlocul fiecarei frunze primavara sau dupa fructele mici, rosii, care seamana cu ciresele, si care apar toamna. Fiecare dintre frunze are un varf ascutit.
Desi este originar din Africa, ghimpele s-a adaptat de minune la conditiile din tara noastra, unde poate fi gasit in flora spontana din mai toate regiunile, mai ales pe marginea drumurilor, pe langa garduri si, in general, pe terenuri necultivate, neingrijite.
Beneficii ghimpe
Trebuie sa stii ca in scop terapeutic se utilizeaza doar partile aeriene ale plantei, iar acestea se recolteaza in lunile de vara.
Cei mai importanti compusi pe care ii gasim in ghimpe sunt uleiul esential, acizii gresi esentiali, calciu si magneziu, dar si acid cafeic si aclid clorogenic, precum si flavone, fitosteroli, saponine, tanin, xantina si beta-sitosterol.
Este important sa iti spun ca ghimpele este un dezinfectant natural, un antiinflamator si un antidiabetic important, si ca multe dintre beneficiile sale, ca planta de leac, se regasesc in zona patologiilor renale, ale bolilor infectioase, ale gutei, dar si in afectiuni ale glandei tiroide.
Indicatii terapeutice
Infuzia, decoctul sau tinctura sunt recomandate in adenomul de prostata, in afectiunile aparatului urinar, dar si in ascita, boli infectioase, edeme, guta, hemoroizi, hipertiroidism.
Infuzia, aplicata cu ajutorul bailor calde, locale, amelioreaza hemoroizii, cistitele si alte afectiuni renale.
Pe de alta parte, extractul de ghimpe este utilizat in masaj, fiind recomandat pentru ameliorarea varicelor.
Ceaiul de ghimpe este un remediu de ajutor, in amestec cu ceaiul de morcov, pentru ameliorarea frisoanelor, indiferent de etiologia, de cauza lor.
In ameliorarea adenomului de prostata, ceaiul de ghimpe se foloseste pe termen indelungat, intre o jumatate de an si un an si jumatate. Pe de alta parte, tratamentul cu ceai pentru litiaza renala sau pentru cistopielita este recomandat sa nu depaseasca 3-5 luni.
Este important sa iti spun ca ghimpele este recomandat ca adjuvant in ameliorarea unor tulburari hepatice pentru ca stimuleaza tesutul hepatic, fiind de mare ajutor mai ales in hepatite.
Totodata, pulberea de ghimpe este recomandata, insa doar ca tratament complementar, alaturi de tratamentele alopatem, recomandate de medic, in hipertiroidism.
Ghimpele. Preparare si administrare
Infuzia se prepara prin adaugarea a 2 lingurite de planta maruntita la 250 ml de apa fierbinte. Planta trebuie lasata sa infuzeze timp de 15-20 de minute. Se vor administra nu mai mult de trei ceauiuri neindulcite in fiecare zi, cu aproximativ o ora inainte de mesele principale.
Pentru a obtine decoctul ai nevoie de o lingurita de planta maruntita pe care sa o adaugi in 200 ml de apa. Amestecul se va fierbe pentru 10 minute, la foc mic si se va tine, apoi, acoperit, pana la 15 minute. Se administreaza 2 cani pe zi, dimineata si seara, pe stomacul gol, cu o jumatate de ora de masa.
Tratamentul cu decoct se administreaza pana la 6 luni, ca recomandare generala. Insa, pentru tratarea adenomului de prostata, administrarea de decoct se va face intre 6 si 18 luni, in vreme ce pentru ameliorarea litiazei renale, este recomandat ca tratamentul sa se faca pe toata durata vietii.
Citeste si: Cum sa folosesti coada calului. Beneficii, proprietati, utilizare si contraindicatii
Pentru tinctura ai nevoie de o parte planta si 5 parti alcool la 70-80 de grade. Se recomanda administrarea a 15-20 de picaturi de 4 ori pe zi, fiind un remediu eficient si sigur mai ales in adenomul de prostata.
Pulberea se obtine foarte simplu prin macinarea plantei uscate cu rasnita de cafea. Se administreaza cate o lingurita rasa de 4 pe zi. Este important ca pulberea sa fie mentinuta sub limba timp de 10-15 minute, inainte de a se inghiti cu apa.
Pentru obtinerea extractului ai nevoie de 4 lingurite de planta si o jumatate de litru de apa. Cele doua ingrediente se pun la macerat peste noapte, iar maceratul obtinut se pastreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu o jumatate de litru de apa, se raceste si se strecoara. Cele doua extracte se combina, iar extractul obtinut se consuma de-a lungul unei zile, in cel mult trei doze. Este important sa fie administrat cel putin peste o jumatate de an, pe stomacul gol.
Ghimpele. Contraindicatii si efecte adverse
La fel ca si alte plante medicinale, ghimpele este contraindicat femeilor insarcinate si celor care alapteaza.
Trebuie sa stii ca este important sa respecti dozele recomandate pentru ca supradozarea produce varsaturi, dar si hipotensiune arteriala, care are risc vital mai ales pentru persoanele care se stiu cu tensiune arteriala mica.
Nu este recomandata utilizarea ghimpelui in combinatie cu antihipertensive si nici cu antidepresive.
Trebuie sa iti mai spun ca in timpul tratamentului cu preparare din ghimpe este indicat sa nu consumi condimente, citrice, muraturi sau bauturi alcoolice.
Toxicitate. Nu este documentata daca se respecta indicatiile terapeutice si dozele recomandate.