Expertiza grafoscopica. Expertiza grafica a scrisului, cunoscuta si sub denumirile de grafoscopie sau chiar expertiza criminalistica a scrisului, reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale criminalisticii, avand ca obiect de activitate identificarea autorului unui scris necunoscut.
Ce reprezinta aceasta operatiune?
La prima vedere, multi ne putem speria atunci cand auzim vorbindu-se despre o expertiza criminalistica, fie ea si a scrisului, insa nu avem niciun motiv sa facem asta! Va vom oferi in randurile urmatoare mai multe detalii cu privire la tot ceea ce tine de aceasta analiza grafoscopica.
Toate discutiile pe acest subiect pornesc de la semnatura, acea imagine grafica a numelui, produsa in urma unei executii personale a titularului prin care atesta ca este autorul unui act sau ca aproba continutul acestuia.
Citeste si: Cum sa devii grefier. Ce studii iti trebuie si ce salariu poti obtine
Expertiza grafoscopica despre care vorbeam in randurile anterioare face referire la stabilirea faptului daca un text sau o semnatura au fost realizate de catre persoana nominalizata in actul respectiv.
Totodata, expertiza consta si in identificarea persoanei care a executat un text sau o semnatura care s-au dovedit ca nu apartin titularului sau provin de la autori necunoscuti sau cu nume fictive.
Pentru a se putea realiza aceasta expertiza grafoscopica vor fi parcurse cateva etape specifice procesului general de identificare.
Cum sa faci o expertiza grafoscopica si ce etape exista
Expertiza grafoscopica. Prima etapa face referire la cercetarea prealabila a materialelor trimise spre expertiza. Aceasta etapa initiala implica operatiuni ce tin de intocmirea actului procesual prin care este investit expertul si cercetarea imprejurarilor pricinei pentru care s-a solicitat expertiza. De asemenea, tot in aceasta prima etapa este realizata si analiza de ansamblu a materialelor.
Mergem mai departe catre etapa a doua, si anume analizarea separata a caracteristicilor grafice ale fiecarui scris in parte. In aceasta faza, scrisul in litigiu este supus examinarii, atat la nivel general, cat si la nivel particular.
Astfel, vor fi identificate caracterisiticile acestuia, urmand ca in continuare sa fie confruntate si corelate. Caracterisiticile identificatoare ale semnaturii sunt urmatoarele: topografia, alcatuirea semnaturii si trasaturile liniei de baza.
Expertiza grafoscopica. Topografia reprezinta modul de amplasare a scrisului in pagina. Spre exemplu, semnatura poate fi pozitionata diferit in pagina fata de text.
Alcatuirea semnaturii poate fi literala, neliterala sau mixta, dupa cum reproduce sau nu numele titularului. Trasaturile liniei de baza reprezinta trasatura imaginara ce uneste partile inferioare ale tuturor elementelor ce alcatuiesc semnatura.
In cele din urma, ajungem la cea de-a treia etapa a unei expertize grafoscopice, aceasta fiind si ultima. In aceasta faza se ajunge la compararea caracteristicilor scrisului in litigiu si scrisului model in comparatie.
Astfel, vor fi confruntate datele consemnate si se vor efectua masuratori grafometrice pe parcursul unor procedee demonstrative.
Citeste si: Cum sa devii somelier. Aptitudini, salariu si studii
Pentru ca acest lucru sa fie dus la bun sfarsit, se vor pune in aplicare o serie de demonstratii concrete care, cu ajutorul unor instrumente de specialitate (lupe, instrumente de masurat, etc) vor diferentia acele deosebiri si asemanari.
Expertiza grafoscopica. Scrisul de mana este influentat de numerosi factori, ceea ce inseamna ca este imposibil de reprodus cu exactitate.
In aceste conditii, elementele grafice sunt valorificate mai intai in incercarea de a desprinde aceste trasaturi iesite din comun ale scrierii, care pot fi caracteristice numai unei anumite persoane.
Apoi se ajunge la evaluarea acestora si la restrangerea lor pentru concluzionare. Intotdeauna, concluzia trebuie sa decurga din combinatia tuturor caracteristicilor generale si speciale.
Cel mai important personal in aceasta etapa a treia a analizei grafoscopice este expertul, acesta aducandu-si aportul majoritar in aceasta ultima faza a cercetarii criminalistice a scrierii.
Expertul va formula la finalul acestei etape o concluzie categorica, pozitiva sau negativa, sau o concluzie probabila. In cazurile mai complexe, expertul poate sa declare imposibilitatea de a rezolva problema prin formula “nu se poate stabili”.