Ceapa esalota este o planta bienala, originara din Grecia si Asia Mica, dar foarte raspandita in intreaga Europa. Este o planta rezistenta la frig, care se coace prematur. Initial, aceasta a fost utilizata ca planta medicinala, ca adjuvant in tratarea ochilor si a problemelor gastrointestinale. Spre deosebire de ceapa comuna, obisnuita, aceasta are un gust mai fin.
Beneficii ceapa esalota
Ceapa esalota reduce riscul aparitiei cancerului. Acetatul de etil care se gaseste din belsug in hasme, cum mai este numait ceapa esalota, are menirea de a opri multiplicarea celulara si reducerea ritmului de dezvoltare a celulelor canceroase. Consumul frecvent previne aparitia cancerului la nivelul stomacului.
Sustine sanatatea inimii. Quercetina si alicina au proprietati antihipertensive si se gasesc din plin in ceapa esalota. Consumul acestei legume mentine buna functionare a inimii si previne aparitia colesterolului si aparitia placilor la nivelului arterelor si prin continutul mare de potasiu.
Tine sub control diabetul. Flavonoidele sunt responsabile cu mentinerea unei glicemii in limite normale. Apoi, hasmele controleaza cresterea in greutate, secundara diabetului.
In plus, unele dintre substantele din ceapa esalota stimuleaza secretia de insulina, ceea ce duce la scaderea raspunsului inflamator asociat diabetului.
Totodata, consumul mare de ceapa esalota blocheaza descompunerea insulinei in ficat, ceea ce duce la varsarea acesteia in fluxul sanguin si scaderea glicemiei.
Citeste si: Cum si cand sa aplici tratamente la ceapa
Ajuta la detoxifierea organismului. Stimularea circulatiei aduce cu ea eliminarea toxinelor din sange si, ulterior, cu ajutorul unor enzime, detoxifiaza ficatul.
Potenteaza sanatatea creierului. Folatul din ceapa esalota este in fapt una dintre vitaminele B si imbunatateste sanatatea creierului, secundar imbunatatind si starea emotionala.
In plus, protejeaza ADN-ul si ARN-ul, in vreme ce fierul, o alta substanta din hasme, potenteaza si el functionarea creierului. Activitatea neurologica este imbunatatita de pirithone, o alta componenta din hasme, care are un efect antiinflamator la nivelul creierului.
Sustine un sistem osos sanatos. Consumul unui cepe de acest fel in fiecare zi a crescut cu cinci procente densitatea osoasa a unor femei afllate in pre sau postmenopauza si care au luat parte la un studiu.
Se pare ca, desi nu exista multa studii care sa documenteze acest aspect, femeile in varsta care consuma hasme in mod regulat au un risc de fractura de sold cu 20 de procente mai mic. In plus, se pare ca hasmele sustin sanatatea dentara si previn aparitia osteoporozei.
Trateaza infectiile si alergiile. Hasmele previn si trataeaza diferite alergii, printre care cele respiratorii, dar si tusea productiva si durerile de gat. Se pare ca pot fi utilizate ca adjuvant in tratarea durerilor de cap.
Cum sa cultivi ceapa esalota
Trebuie sa stii ca, desi esti un soi de ceapa ceva mai fin, nu este dificil de cultivat, asemanandu-se cu ceapa din arpagic.
Ceapa esalota sau Allium ascalonicum este rezistenta la temperaturi scazute, iar daca plantezi bulbii ei toamna, acestia vor rezista in pamant pana primavara, nefiind afectati de gerul de afara sau de inghetul solului de peste iarna.
Totusi, ceapa esalota, are mare nevoie de lumina, este o planta de zi, care se dezvolta foarte bine daca are cel putin 14 ore de lumina. Daca are mai putina lumina, ea nu va dezvolta bulbi mari. Asadar, prefera zonele cu soare mult sau semiumbra.
Ceapa esalota are mare nevoie de apa. Prefera solurile reavene, bine drenate, irigarea prin aspersie sau picurare fiind absolut necesara daca te decizi sa infiintezi o altfel de cultura. Totusi, umiditatea excesiva favorizeaza aparitia bolilor de sol.
Citeste si: Cum sa cultivi lemongrass la tine in gradina
Aceasta leguma se simte bine in soluri afanate, mijlocii-usoare, fertile, luto-nisipoase, lutoase, aluvionale. Atentie la gunoiul de grajd, insa! Chiar daca ceapa esalota prefera solurile cu materie organica, nu suporta acest tip de ingrasamant adaugat in anul cultivarii. Ceapa esalota se simte bine in soluri cu un pH cuprins intre 6,2-6,8.
Ceapa esalota se simte bine dupa o cultura de cartofi, fasole, mazare, castravete, ardei, dovlecel, vinete, conopida si rosii. Este recomandata rotatia culturii de ceapa esalota la 3 ani.
O astfel de cultura se infiinteaza prin plantarea de bulbi, fie toamna, in perioada septembrie-noiembrie, fie primavara, in lunile februarie-martie.
Este de preferat sa alegi pentru infiintarea culturi bulbi de mai mici dimensiuni, pe care sa ii infigi in pamant la o adancime de 3-5 centimetri.
Primavara, varful partii superioare poate sa ramana afara, dar toamna trebuie sa fie complet acoperit cu pamant, cu un strat de aproximativ 2,5 centimetri. Se va respecta o distanta de 15-20 centimetru intre plante si 25-30 intr randuri.
Trebuie sa ai grija ca, pe toata perioada de vegetatie, daca apare tulpina florifera, aceasta sa fie indepartata. Este recomandata prasila manuala pentru indepartarea crustei si a buruienilor, precum si aplicarea de tratamente impotriva bolilor si a daunatorilor.
Citeste si: Cum sa folosesti fibra de nuca de cocos pentru plante
Pentru erbicidare se pot folosi produse de tipul Cerlit Super sau Challenge 600 SC. Fertilizarea poate fi facuta prin adaugarea, la cazma, si incorporare in sol a gunoiului de grajd, insa doar daca aceasta procedura are loc toamna si infiintarea culturii este programata pentru primavara.
Fertilizarea se face cu produse Yara, iar fertilizarea de baza este recomandat sa fie facuta cu produse granulate, cu 1-2 zile inainte de plantat. Ingrasamintele trebuie incorporate in sol, la o adancime de 10-12 centimetri.
Recoltarea se face vara, in luna iulie, prin scoaterea bulbilor, la 90-120 de zile de la infiintarea culturii de primavara.
Boli si daunatori Allium ascalonicum
Mana la ceapa, rugina cepei, patarea purpurie a cepei, taciunele cepei si dungarea galbena sunt cele mai cunoscute boli care pot afecta aceasta planta.
In plus, ea poate fi afectata de boli ale solului, cum sunt putregaiul alb al bulbilor, fuzarioza cepei, putregaiul cenusiu, putregaiul roz al radacinilor si putregaiul umed-moale al bulbului.
Printre cei mai cunoscuti daunatori se afla paduchele verde al cepei, musca cepei si musca plantulelor, nematodul tulpinilor si bulbilor, paianjenul bulbilor si gargarita cepei.