Pentru ca ne dorim sa oferim cele mai bune sfaturi referitoare la cresterea pomilor si arbustilor fructiferi, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa va deveni partener strategic pentru comunitatea cumsa.ro.
Sfaturi de la experti pentru cultivarea si ingrijirea pomilor fructiferi
Cercetatorii statiunii, inginerii, tehnicienii, dar si muncitorii vor veni in ajutorul comunitatii nosatre pentru a ne oferi cele mai bune indrumari in plantarea, intretinerea si tratarea pomilor sau arbustilor fructiferi.
Astfel, va vom oferi sfaturi de la experti pentru a avea o livada sanatoasa, dar si rezultate pe masura.
Cu ajutorul acestui parteneriat strategic, ne-am propus sa va furnizam cele mai utile sfaturi pentru cresterea pomilor sau arbustilor fructiferi.
Vom furniza cele mai bune solutii atunci cand vine vorba de prevenire si lupta cu daunatorii ori bolile pomilor fructiferi, iar comunitatea cumsa.ro va beneficia de toate aceste lucruri.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa
Pentru cei ce nu stiu, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa functioneaza in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, forul stiintific national in domeniul agriculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, silviculturii si protectiei mediului si in directa coordonare stiintifica a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Maracineni, Arges.
In cazul in care nu stiati inca, va mai spunem ca Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa prin intermediul cercetatorilor, inginerilor, tehnicienilor si muncitorilor a creat soiuri noi de pomi fructiferi, tehnologii pentru cultivarea acestora, dar si pentru producerea de material saditor pomicol si ornamental.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa conserva in colectiile nationale tezaurul genetic pentru speciile de cais, nectarin sau piersic. Tezaurul contine nu mai putin de 655 fenotipuri de cais si 950 fenotipuri de piersic si nectarin.
Expertii din cadrul statiunii au creat soiuri noi de cais precum Dacia, Olimp, Rosii de Baneasa, Excelsior, Favorit, Comandor, Rares, Carmela, Viorica, Valeria, Nicusor si Adina.
Totodata, vorbim si despre soiuri noi de persici, iar aici mentionam Splendid, Flacara, Superba de Toamna, Triumf, Congres, Victoria, Alexia, Amalia, Antonia, Eugen si Dida.
Aducem in discutie si noi soiuri de nectarin (Tina si Mihaela), pruni, visini (Nana), dar si tehnologiile pentru cultivarea pomilor in sistem intensiv ori gospodaresc, a capsunilor si arbustilor fructiferi, dar si cei ornamentali.
Si asta nu este tot! Expertii de la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa studiaza interactiunea rezistentei genotipurilor de cais si piersic la agentii patogeni stabili.
De asemenea, acestia se ocupa cu colectarea si prezervarea fondului de germoplasma la cais, nectarin si piersic precum si de crearea de soiuri de cais, nectarin si piersic ce au o rezistanta sporita la boli, daunatori, dar si la ger ori ingheturile de revenire din primavara.
Expertii studiaza si cerceteaza sistemele de fertilizare si combatere integrata la speciile pomicole cais, nectarin, persic, capsun si arbusti fructiferi.
Pentru ca irigarea pomilor fructiferi este extrem de importanta, expertii studiaza si noi metode de irigare la speciile de visin, vires, nectarin, piersic sau cais, in conditiile zonei de sud a tarii noastre.
Mai mentionam si monitorizarea nutritiei ori fertilizarea in sistem ecologic folosite in plantatiile de pomi fructiferi ori monitorizarea si avertizarea momentelor optime de udare in plantatiile pomicole si controlul buruienilor.
Printre obiectivele statiunii de dezvoltare enumeram si introducerea soiurilor nou omologate si brevetate in parcele pilot ori efectuarea de studii privind comportarea acestora in conditii de productie.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa isi adapteaza temele de cercetare la cele mai noi directii de dezvoltare agricola, respectiv: robotica si pomicultura de precizie, interactiunea intre pomicultura si sistemele agroforestiere, pomicultura ecologica precum si utilizarea celor mai noi tehnologii respectiv – Internet of Things – IoT (Internetul Obiectelor) și Inteligența artificială (IA).